Rostock în frământări: protest împotriva declarațiilor controversate ale cancelarului Merz!

Rostock în frământări: protest împotriva declarațiilor controversate ale cancelarului Merz!

Pe 27 octombrie 2023, aproximativ 600 de persoane s-au adunat la Rostock la Neuer Markt pentru o demonstrație emoționantă sub deviza „Noi suntem peisajul urban – Suntem fiicele”. Protestul a fost un răspuns direct la declarațiile controversate ale cancelarului Friedrich Merz (CDU) privind politica de migrație. Merz a explicat într-un interviu că a existat „o problemă în peisajul orașului” și le-a încurajat pe fiice să întrebe ce a vrut să spună prin asta. Aceste declarații au fost întâmpinate cu critici puternice și au fost percepute ca generalizări și apropriere, ceea ce i-a determinat pe mulți participanți la miting să-și exprime cu voce tare indignarea. Consiliul Migranților de la Rostock a organizat demonstrația în colaborare cu Alianța Liberă de Nazi din Rostock pentru a atrage atenția asupra provocărilor și temerilor migranților și cetățenilor non-germani. Curierul de Nord relatează că președintele Consiliului Migranților, Maria Lichtermann, a vorbit despre dezamăgire față de declarațiile lui Merz. Ea a cerut schimbări structurale, cum ar fi un acces mai bun la educație și locuințe la prețuri accesibile.

Tot la demonstrație a fost și Flora Mennicken, președinta Consiliului Femeilor de Stat Mecklenburg-Pomerania de Vest, care a descris clasificarea germanilor „adevărați” și „greșiți” drept „otravă pură” pentru interacțiunea socială. Critica la adresa Cancelarului a căpătat dimensiuni în multe orașe germane, așa cum au arătat o serie de alte proteste. SRF a raportat că aproximativ 2.000 de oameni au ieșit în stradă în Hamburg pe vreme ploioasă și au ținut pancarte precum „Merz afară din peisajul nostru urban!” a atras atenția asupra problemei.

Reacții și provocări sociale

Participanții la demonstrații nu și-au exprimat doar emoțiile, ci și preocupările legitime cu privire la declarațiile lui Merz. Chris Günther, vicepreședintele districtual al CDU Rostock, a remarcat că majoritatea migranților sunt bine integrați. Cu toate acestea, este important să numiți deschis problemele. Imam-Jonas Dogesh, asistent social naturalizat, a subliniat provocările cu care se confruntă refugiații. Perioadele lungi de așteptare pentru permisele de muncă și cursurile de integrare sunt adevărate obstacole. El a criticat declarațiile lui Merz ca fiind nejustificate și s-a simțit împins într-un colț ca urmare. Curierul de Nord

Contextul acestor controverse este dezbaterea în curs despre politica de migrație în Germania, care se reflectă și în diverse anchete. De exemplu, potrivit unui sondaj din barometrul politic ZDF, 63 la sută dintre respondenți sunt de părere că afirmația lui Merz despre problemele din peisajul urban este justificată. În general, totuși, există și îngrijorări semnificative că migranții sunt percepuți ca probleme și nu ca parte a soluției, după cum a remarcat un reprezentant al unei asociații culturale sirio-germane. Oamenii care sunt percepuți ca fiind diferiți sau străini sunt afectați în mod deosebit de declarațiile lui Merz, conform tenorului multor vorbitori. SRF

Integrarea ca sarcină permanentă

Un subiect cheie în discuția actuală este integrarea refugiaților, care, potrivit profesorului Petra Bendel, rămâne o sarcină continuă. ZDF subliniază că finanțarea măsurilor de integrare de către municipalități este adesea inadecvată și că multe servicii, cum ar fi consilierea și cursurile de limbă, sunt organizate în mod voluntar. Aceasta este identificată ca o problemă centrală pentru egalitatea de șanse în societatea de imigrare.

În același timp, Germania a atins niveluri record de integrare pe piața muncii în 2022, cu 70% dintre imigranți ocupați. În același timp, există discrepanțe majore: în timp ce unele municipalități sunt considerate suprasolicitate, altele exprimă dorința de a limita imigrația pentru a îmbunătăți integrarea. Acest lucru este considerat problematic din punct de vedere juridic și ar putea afecta tratatele internaționale. În cele din urmă, întrebarea rămâne: cum găsești echilibrul între o societate deschisă și nevoia de a aborda serios integrarea?