Protest la Schwerin: Monumentul lui Lenin se întâlnește cu rezistență revoltată!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Pe 14 iunie 2025, asociațiile de victime din Schwerin au protestat împotriva monumentului lui Lenin și au cerut înlăturarea acestuia.

Am 14. Juni 2025 protestierten Opferverbände in Schwerin gegen das Lenin-Denkmal und forderten dessen Entfernung.
Pe 14 iunie 2025, asociațiile de victime din Schwerin au protestat împotriva monumentului lui Lenin și au cerut înlăturarea acestuia.

Protest la Schwerin: Monumentul lui Lenin se întâlnește cu rezistență revoltată!

Pe 14 iunie 2025, aproximativ trei duzini de reprezentanți ai asociațiilor de victime s-au adunat în fața controversatului monument Lenin din Schwerin pentru a protesta împotriva existenței sale continue. Ocazie a fost un apel la respingerea onorurilor publice pentru reprezentanții tiraniei. Burkhard Bley, reprezentantul statului pentru că s-a împăcat cu dictatura SED, a vorbit în discursul său despre legătura dintre Lenin și așa-numita „Teroare roșie”, care a costat viețile numeroși civili germani.

Numai în timpul dictaturii SED, aproximativ 35.000 de oameni au fost afectați de persecuția politică; mulţi au fost trimişi în lagăre de muncă forţată sau chiar condamnaţi la moarte. Bley a anunțat o conferință pe tema acestor persecuții pentru sfârșitul lunii septembrie la Schwerin. Stefan Krikowski, președintele comunității lagărului Vorkuta, a sporit presiunea asupra administrației orașului, cerând îndepărtarea monumentului și sugerând în schimb construirea unui monument pentru Arno Esch executat politic.

Un monument plin de controverse

Monumentul lui Lenin, care a fost inaugurat în 1985 pe Hamburger Allee, s-a dezvoltat de mult într-o sursă permanentă de frecare. Creată de artistul estonian Jaak Soans, statuia măsoară 3,50 metri și a fost inițial concepută ca o amintire a decretului lui Lenin privind exproprierea marilor proprietari de pământ din zona ocupată sovietică. În ciuda unui fundal extrem de politic, monumentul, care a stârnit în mod repetat atacuri de culoare, rămâne încă în peisajul orașului. Amplasarea la o intersecție aglomerată, înconjurată de o clădire prefabricată, o face un subiect constant în discursul public.

Administrația orașului insistă însă că monumentul se înscrie în dezvoltarea istorică a zonei și vrea să-l păstreze cu o placă explicativă. Asistentul de arhivă Rainer Blumenthal a criticat, de asemenea, inscripția incorectă, care nu precizează corect numele lui Lenin, și a recomandat folosirea monumentului ca prilej de discuție. Au fost mai multe proteste de la înființare, ultimul semnificativ având loc în 2015 cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Revoluția din octombrie.

Un context istoric

Din punct de vedere istoric, monumentul este simptomatic al culturii amintirii și monumentelor din Germania. Monumente politice, cum ar fi aceste rămășițe ale unui ordin dispărut, au fost ridicate în toată țara în timpul erei RDG pentru a întări imaginea de sine a guvernării SED. După căderea comunismului în 1989, astfel de monumente au devenit adesea ținta dezbaterilor publice și au fost puse sub semnul întrebării atât emoțional, cât și faptic. Nu a existat niciodată un ordin central de a le elimina; mai degrabă, inițiativele politice locale au decis locul unde se aflau monumentele.

O adevărată schimbare socială a devenit vizibilă în ultimele decenii: unele monumente au fost demolate pentru a face loc unor noi perspective și amintiri. Discuția despre monumentul lui Lenin rămâne, așadar, un semn al conflictelor aflate în desfășurare cu privire la interpretarea trecutului german și la modul de a face față istoriei sale. Moștenirea leninistă continuă să provoace dispute politice și să stârnească mințile oamenilor.

Pe lângă protest, imediat după miting a fost deschisă o expoziție itinerantă „Pereți – Grile – Sârmă ghimpată” în Centrul de Documentare pentru Victimele Dictaturii. Această expoziție oferă informații despre persecuția politică din zona de ocupație sovietică și RDG și arată astfel încă o dată relația complexă dintre amintire și represiune în perioada postbelică germană.

Controversa asupra monumentului lui Lenin din Schwerin ridică întrebări nu numai despre istorie, ci și despre prezent. Cum ne descurcăm cu relicvele unui regim trecut a cărui umbră încă cade asupra societății?

Acest subiect rămâne interesant și arată cât de adânc înrădăcinate sunt discuțiile despre amintirea dictaturii SED și simbolurile acesteia. Ultimul cuvânt din această dezbatere cu siguranță nu a fost rostit încă.