Bremerhaven sub semnul migrației: miniștrii de interne vor să schimbe politica de azil

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Pe 13 iunie 2025, la Bremerhaven a avut loc o conferință a miniștrilor de interne pentru reformarea politicii europene în materie de migrație și reducerea migrației.

Am 13.06.2025 fand in Bremerhaven eine Innenministerkonferenz statt, um europäische Migrationspolitik zu reformieren und Migration zu reduzieren.
Pe 13 iunie 2025, la Bremerhaven a avut loc o conferință a miniștrilor de interne pentru reformarea politicii europene în materie de migrație și reducerea migrației.

Bremerhaven sub semnul migrației: miniștrii de interne vor să schimbe politica de azil

Miniștrii de interne federali și de stat s-au întâlnit recent la Bremerhaven pentru a discuta probleme stringente în politica migrației. Prezidați de senatorul de interne al Bremenului Ulrich Mäurer (SPD), aceștia au ajuns la concluzia că este necesară o abordare europeană comună pentru a reduce semnificativ migrația în Germania. Ministrul federal de interne Alexander Dobrindt (CSU) a subliniat cât de importantă este „consolidarea” sistemului european comun de azil (CEAS). Scopul conferinței a fost de a trimite semnale clare și, în special, de a reduce „factorii de atracție” care atrag migranții în Germania, relatează Lume.

Pe lângă scăderea imigrației, pe agenda politică se află și modificările aduse legii azilului. Dobrindt a subliniat noile reglementări ale guvernului federal, care includ, printre altele, suspendarea reîntregirii familiei și schimbările în țările de origine sigure. Au fost abordate un număr de peste 80 de puncte de pe ordinea de zi, inclusiv monitorizarea electronică a rezidenței ca mijloc de combatere a feminicidului și nevoia de a face față AfD.

Reforma sistemului de azil

Procesul de reformă a CEAS, care a fost aprobat de Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European în decembrie 2023, este menit să asigure o abordare mai uniformă a politicii de migrație. The Agenția Federală pentru Educație Civică subliniază faptul că reforma este considerată cea mai de anvergură schimbare din ultimele decenii și a dus la o scădere a cererilor de azil în UE. După ce cifrele au scăzut la aproximativ 472.660 în 2020, acestea au crescut la peste 1,1 milioane în 2023, Germania reprezentând o parte semnificativă din aceasta, cu aproximativ 334.000 de cereri (29%).

Un punct cheie al acestei reforme este introducerea unei proceduri de screening pentru toți cei care solicită protecție care sosesc la frontierele externe ale UE. Dreptul la statutul de protecție ar trebui decis în termen de douăsprezece săptămâni. În special, va fi introdus un mecanism de solidaritate pentru a ușura povara asupra statelor cu un număr mare de persoane care caută protecție. Noul sistem urmărește să asigure proceduri mai eficiente, cu respectarea drepturilor fundamentale, susținute de mecanisme de control independente.

Provocări politice și sociale

Conferința miniștrilor de interne a abordat și provocările de politică de securitate declanșate de situația geopolitică din Orientul Mijlociu. Dobrindt a precizat că măsurile de protecție pentru cetățenii și instituțiile evrei sunt necesare pentru a crește nivelul de securitate în fața eventualelor amenințări. Această problemă este exprimată și în contextul tensiunilor crescânde și al conexiunii complexe dintre migrație și securitate.

Noul pachet privind migrația și azilul adoptat de Parlamentul European stabilește alte condiții-cadru. Printre altele, prevede că statele membre trebuie să contribuie financiar la relocarea solicitanților de azil și există orientări clare cu privire la modul de a face față unei creșteri bruște a afluxului de migranți. Au fost considerate necesare și reglementările asociate privind detenția și libertatea de circulație a solicitanților de azil. Cum Parlamentul UE raportat, statele membre trebuie să pună în aplicare noile norme în următorii doi ani.

Rămâne de văzut cum vor afecta deciziile politice și reformele migrația reală. Faptul este că provocările sunt diverse și abordarea cu pricepere a acestor probleme este o prioritate pentru a reconcilia atât cerințele politicii umanitare, cât și cele de securitate.