Corupția UE: Italia blochează o reformă legală importantă!

Corupția UE: Italia blochează o reformă legală importantă!

Discuția despre corupție în Uniunea Europeană devine din ce în ce mai dramatică, mai ales pe fondul a numeroase scandaluri precum Qatargate sau recentele dezvăluiri în jurul fostului parlamentar UE Pier Antonio Panzeri. Aceste evenimente evidențiază deficiențele în lupta împotriva corupției la nivelul UE. Pe 16 iunie 2025, adoptarea unei directive de întărire a luptei împotriva corupției a eșuat în timpul negocierilor interinstituționale de la Strasbourg, pe care politicienii l-au considerat drept un semn clarificator al blocajelor aflate în desfășurare în UE. Tare euractiv În special guvernul italian sub Giorgia Meloni este un motiv principal pentru eșecul acestei directive. Ea se opune includerii „abuzului de putere” ca infracțiune specifică de corupție.

Germania este prinsă și în focul încrucișat al criticilor pentru că nu are o lege penală corespunzătoare, ceea ce complică și mai mult situația. Directiva nu numai că ar fi armonizat sancțiunile între statele membre, dar ar fi extins și definiția corupției și ar fi consolidat autoritățile naționale anticorupție. „Rămâne de văzut dacă se poate găsi un compromis”, subliniază deputatul Raquel García Hermida-van der Walle.

Context critic și nevoie de acțiune

Creșterea cazurilor de corupție în UE - doar în ultimii ani, numeroși politicieni și oficiali de rang înalt au fost legați de activități criminale - contrazice și discuția în curs despre necesitatea unor măsuri concrete. Conform sondajelor de BPB 68% dintre europeni consideră că corupția este răspândită în țara lor, doar 31% consideră că măsurile anticorupție existente sunt efectiv eficiente.

Comisia UE încă intenționează să-și intensifice măsurile anticorupție. Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei, a anunțat că în viitor se va pune accentul pe incriminarea abuzului în serviciu. Aceasta, la rândul său, ar trebui să contribuie la combaterea activă a practicilor corupte nu numai în sectorul public, ci și în sectorul privat. „Este important să creăm o cultură a integrității”, spune ea în acest context, subliniind campaniile de conștientizare planificate.

Direcția reformelor

O altă provocare este faptul că propunerea de a crea o autoritate europeană de etică a fost abandonată deocamdată. Acest lucru a fost sub presiunea Partidului Popular European, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eficacitatea și fezabilitatea acestuia. În plus, sondajele arată că mulți cetățeni, similar cu UE, văd corupția ca o amenințare gravă la adresa democrației și a statului de drept. Aceasta este ceea ce explică Comisia că problemele sunt de natură profundă și nu se află doar în perioadele legislative ale statelor membre individuale, ci și în strategia de ansamblu a UE. Se spune că corupția costă economia UE cel puțin 120 de miliarde de euro anual.

Ce se întâmplă mai departe? O nouă rundă de negocieri este deja planificată înainte de sfârșitul lunii, iar președinția poloneză a Consiliului speră să obțină rezultate pozitive în curând. Dar rămâne întrebarea dacă aceste negocieri se bazează pe o voință reală de schimbare sau dacă statele membre continuă să fie blocate de interesele naționale. Este nevoie urgent de un semnal politic puternic pentru viitor - nu numai pentru a preveni, ci și pentru a combate corupția pe scară largă.