Florian Illies dezvăluie exilul familiei Mann pe Coasta de Azur!
Noua carte a lui Florian Illies examinează exilul lui Thomas Mann pe Coasta de Azur în anii 1930 și provocările cu care s-a confruntat familia lui.

Florian Illies dezvăluie exilul familiei Mann pe Coasta de Azur!
Cu noua sa carte „Când soarele apune”, Florian Illies a creat o panoramă plină de viață a exilului familiei literare Thomas Mann pe Coasta de Azur în anii 1930. Această narațiune este o mărturie puternică a provocărilor și tensiunilor care au venit odată cu viața în exil. Povestea începe în 1933 când, după ce naziștii au ajuns la putere în Germania, familia Mann găsește refugiu în micul oraș pescaresc Sanary, care devine rapid un refugiu popular pentru scriitorii germani. Potrivit ga-online.de, Thomas Mann, care a sosit împreună cu soția sa Katia și cei doi copii, a trăit o perioadă caracterizată de stres și conflict interior.
Sanary, cu aproximativ 3.000 de locuitori, devine noua casă a familiei Mann. Illies descrie modul în care vila La Tranquille, unde locuiește familia, devine un loc cultural și istoric. Soții Mann organizează seri literare și se întâlnesc cu alți exilați proeminenți, precum Lion Feuchtwanger. Aceste seri nu oferă doar un strop de normalitate într-o viață dificilă de zi cu zi, ci sunt și un semn al vitalității intelectuale care continuă în ciuda circumstanțelor nefavorabile. În vara anului 1933, Thomas Mann și familia sa au lucrat pentru a-și asigura situația financiară, în ciuda exproprierilor de către naziști. Ei și-au transferat părți din bunurile în Elveția, care le-a stabilizat mijloacele de existență sanary-tourisme.com reporters.
Conflicte interne și tensiuni familiale
Cu toate acestea, situația pentru Mann nu a fost caracterizată doar de presiunea externă. Thomas Mann însuși se afla într-o criză interioară profundă și se lupta cu identitatea sa de emigrant. S-a simțit umilit când a fost descris ca atare și și-a exprimat o „respingere interioară a martiriului” în jurnalele sale. Incertitudinea revenirii în Germania l-a cântărit foarte mult, mai ales după ce vila sa din München a fost confiscată. A simțit că „căzuse din cer”, un sentiment care contrastează cu experiențele altor emigranți precum Heinrich Mann, care s-a confruntat cu propriile lupte în opoziție, potrivit literaturportal-bayern.de.
Deși presiunea din afară a fost mare, unii dintre copiii lui Mann, precum Erika și Klaus, au strălucit prin angajamentul lor neobosit împotriva naziștilor. Au încercat să-și încurajeze tatăl să nu-și piardă inima și să nu se întoarcă în Germania. Dar tensiunile în familie au escaladat, mai ales în ceea ce privește implicarea lui Klaus în revista de exil „Diesammlung”. Thomas Mann s-a străduit să rămână fidel vieții sale de zi cu zi stricte, ceea ce s-a reflectat în înregistrările sale meticuloase ale propriei sale stări de sănătate.
O privire în urmă și în viitor
În lucrarea sa, Illies folosește jurnale și memorii pentru a lumina relațiile complexe ale familiei Mann și împrejurimile lor în anii de exil. În ciuda circumstanțelor adverse și a îndoielilor care l-au afectat pe Thomas Mann, el a reușit să joace un rol important în exil cu perspectiva sa literară. Cu un amestec de doliu pentru vechi și căutarea unui nou loc în viață, a apărut o cultură intensivă a amintirii care va dura chiar și după exil. Completat de amintirile și poveștile copiilor săi, Illies oferă o privire nouă asupra vieții soților Mann în această perioadă plină de evenimente. În acest fel, el nu doar aruncă lumină asupra destinelor individuale, ci și asupra moștenirii culturale pe care familia a lăsat-o în urmă.