Ministrul Justiției cere o reformă radicală: Noul cod penal în vedere!

Ministrul Justiției cere o reformă radicală: Noul cod penal în vedere!

Luni, 30 iunie 2025, Gérald Darmanin, ministrul Justiției, a anunțat pe RTL că Franța plănuiește modificări fundamentale ale codului penal în lunile următoare. Acest lucru se realizează ca parte a unui efort cuprinzător de revizuire a normelor existente și de simplificare a procedurilor penale. Potrivit RTL, noile reglementări vor fi dezbătute în parlament din septembrie.

Darmanin a explicat că un obiectiv central al reformelor este abolirea pedepselor cu suspendare, cunoscute și sub numele de *sursis*. Aceasta ar însemna că, dacă o persoană este condamnată la până la o lună de închisoare, pedeapsa cu închisoarea trebuie să fie efectiv executată. În plus, amânarea obligatorie a pedepsei pentru condamnările de mai puțin de un an de închisoare ar trebui abolită. Aceste măsuri urmăresc să reducă numărul actual de 235 de sancțiuni diferite și să facă o comparație cu Germania, unde există doar patru pedepse.

O nouă scară de pedepse

Prin introducerea unei noi scale de pedepse, care va fi limitată la 3 până la 5 pedepse, ministrul vrea să creeze un sistem mai simplu și mai clar. Această reformă este susținută nu doar de Darmanin, ci și de prim-ministrul francez.

Schimbările radicale nu sunt noi; ei urmează legislația din 23 martie 2019, care a vizat și reforma sistemului penal din Franța. Așadar, la acea vreme, sub conducerea lui Audrey Farrugia, un înalt funcționar în Ministerul Justiției, s-a stabilit principiul că pedepsele cu închisoarea nu trebuie să fie singura referință pentru pedeapsă. În același timp, s-au încercat să facă pedepsele mai ușor de înțeles pentru cei condamnați și victime, după cum relatează Justice.gouv.fr.

Pedepse alternative și opțiuni de reintegrare

Noile sancțiuni includ și introducerea arestului la domiciliu sub monitorizare electronică, pe perioade cuprinse între 15 zile și 6 luni. În plus, munca în folosul comunității ar trebui încurajată ca pedeapsă și condițiile pentru astfel de măsuri ar trebui diversificate. O distincție clară între pedepsele cu închisoarea de la 1 la 6 luni și cele de peste un an ar trebui să permită judecătorilor să răspundă mai flexibil la circumstanțele cazurilor individuale și să îmbunătățească șansele de reintegrare ale condamnaților.

Un aspect important al reformei este, de asemenea, abolirea *contrainte pénale*, care nu a avut succesul dorit de la introducerea sa în 2014. În schimb, judecătorilor li se va acorda mai multă libertate de a lua măsuri care să promoveze sprijinul social pentru condamnați. Scopul este reducerea ratei de recidivă prin creșterea oportunităților de reabilitare.

În ansamblu, se poate spune că Franța se confruntă cu o schimbare clară a dreptului penal, care ar putea influența nu numai sistemul judiciar, ci și societatea în ansamblu. Rămâne de văzut dacă această schimbare va reuși și va aduce efectiv o schimbare pozitivă.

Abordarea strategică a reformei este crucială, mai ales având în vedere provocările cu care se confruntă Franța. Măsurile anunțate de Darmanin promit atât o clarificare a sistemului de justiție, cât și îmbunătățirea condițiilor de reabilitare a infractorilor. Un pas îndrăzneț care ar putea revigora discuția despre rolul pedepsei și reabilitarii în societatea modernă.