Marea Baltică în pericol: înflorirea algelor și moartea peștilor amenință ecosistemul!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Înflorirea algelor și pescuitul excesiv amenință Marea Baltică. Directivele UE și schimbările climatice necesită acțiuni urgente.

Algenblüten und Überfischung bedrohen die Ostsee. EU-Richtlinien und Klimawandel machen dringende Maßnahmen notwendig.
Înflorirea algelor și pescuitul excesiv amenință Marea Baltică. Directivele UE și schimbările climatice necesită acțiuni urgente.

Marea Baltică în pericol: înflorirea algelor și moartea peștilor amenință ecosistemul!

Marea Baltică se confruntă cu provocări enorme. Înflorirea algelor se răspândește rapid, iar lipsa de oxigen din ape înseamnă că peștii precum codul și heringul sunt expuși riscului de dispariție. Ca BUNĂ DIMINEAŢA rapoarte, UE se apără cu mai multe directive pentru salvarea Mării Baltice, inclusiv Directiva-cadru privind strategia marină și Regulamentul privind îngrășămintele. Dar aceste măsuri nu au avut încă succes.

Dr. Christopher Zimmermann, șeful Institutului Thünen pentru pescuitul în Marea Baltică, rezumă. El descrie Marea Baltică ca un sistem de bazine adânci fără drenaj, ceea ce agravează și mai mult problema în regiune. Principalele cauze ale situației amenințătoare sunt nutrienții din agricultură, precum și apele uzate și industrie care suprafertilizează apele. „Nu poți viza doar pescuitul”, cere Dr. carpenter. Se estimează că va dura cel puțin 10 ani pentru ca progresele să fie văzute.

Schimbările climatice și creșterea temperaturilor

O altă problemă majoră este schimbările climatice, care au un impact puternic asupra regiunii Mării Baltice. O creștere a temperaturii apei cu 2 până la 3 grade este de așteptat până la sfârșitul secolului. Perioadele de temperaturi extrem de ridicate ar putea dura cu până la o lună mai mult și pot favoriza înflorirea periculoasă de alge. Potrivit acesteia Scinexx Probabilitatea de apariție a algelor albastre-verzi ar putea crește cu până la 1.000 la sută dacă nu se reduce poluarea cu nutrienți. Această dezvoltare nu pune doar în pericol ecosistemul delicat, ci și sănătatea oamenilor prin răspândirea germenilor dăunători precum bacteriile Vibrio.

În timp ce mulți pescari precum Björn Fischer raportează o scădere a stocurilor, cota de captură pentru cod și hering a fost redusă drastic din cauza reglementărilor stricte ale UE. Doar 1-3% din cantitățile din 2017 sunt acum permise în vestul Mării Baltice. Cu toate acestea, situația rămâne tensionată. Se menționează în mod repetat că Rusia ignoră regulile comune de pescuit și nu a mai furnizat date privind capturile de la conflictul din Ucraina. Rusia pescuiește în prezent 80% din codul rămas, în timp ce miniștrii pescuitului din UE reduc continuu cotele.

Importanța rezervațiilor naturale

Pentru a proteja mai eficient Marea Baltică, biologul marin Philipp Schubert face apel la înființarea de zone protejate. Ministrul Mediului, Tobias Goldschmidt, plănuiește să creeze un parc național în Marea Baltică Schleswig-Holstein. Dar această propunere atrage opoziția din partea diferitelor grupuri de interese, în special din agricultură și turism. „Se întâmplă ceva”, spune fermierul Jens Alpers, care acum și-a redus utilizarea de îngrășăminte pentru a contracara suprafertilizarea.

În ciuda tuturor rezistențelor, managementul riguros al oceanelor și protecția sporită a climei sunt esențiale. Acesta este singurul mod în care Marea Baltică poate fi păstrată nu numai ca habitat, ci și ca destinație populară de călătorie pentru viitor. The știri zilnice raportează că este nevoie urgentă de a introduce noi reguli pentru conservarea naturii, chiar dacă acest lucru poate însemna restricții. Timpul este esențial, pentru că fără acțiuni decisive situația din Marea Baltică va deveni mai precară.