Pensionar face apel la caritate: De ce copiii nu au primit înghețată!

Pensionar face apel la caritate: De ce copiii nu au primit înghețată!

O experiență neașteptată în Neubrandenburg face în prezent furori. O cititoare povestește un moment care nu numai că i-a atenuat moralul, dar i-a ridicat și un subiect de gândire: caritatea. Împreună cu soțul ei, a vizitat înghețata ei preferată din Kulturpark pentru a savura o înghețată delicioasă când vremea era frumoasă. Dar călătoria lor relaxată a fost întreruptă brusc de un grup de după școală care a venit înspre gelateria cu un profesor.

În timp ce învățătoarea i-a trimis cu bani la gelaterie, șase copii au rămas, din păcate, fără bani și trebuiau să meargă la locul de joacă. Pentru cititor, acesta a fost un caz clar de nedreptate: „Nu poate fi cazul ca unii copii să nu primească înghețată doar pentru că nu au bani”, s-a gândit ea și i-a oferit profesoarei să acopere costurile cu înghețata copiilor. Dar răspunsul profesoarei a dezamăgit-o: copiii nu aveau să primească nicio înghețată. O fată din grup a izbucnit în plâns, ceea ce a înfuriat cititorul și a determinat-o să discute soluții alternative.

Sensul carității

Având în vedere această situație tristă, se pune întrebarea unde a ajuns caritatea. Acest concept central nu este doar o maximă etică în creștinism, ci și ferm ancorat în multe alte religii și filosofii sociale. Caritatea, așa cum este interpretată în creștinism, descrie iubirea altruistă pentru Dumnezeu și pentru semenii noștri. Isus ne-a învățat că această iubire stă la baza unei vieți drepte (Matei 22:37-40) și că ea cuprinde toți oamenii, indiferent de originea sau statutul lor social das-wissen.de.

Termenul „vecin” este interpretat în sens larg aici. În iudaism, rădăcina creștinismului, Tora spune: „Să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți” (Lev 19:18). Porunca de a-și iubi aproapele necesită nu numai cultivarea sentimentelor prietenești, ci și acțiune pentru binele altor oameni, chiar dacă nu simțim o simpatie emoțională deosebită față de ei Wikipedia.

Organizațiile creștine promovează în mod activ justiția socială și promovează munca umanitară în întreaga lume. Etica carității poate fi văzută, printre altele, în sprijinirea celor aflați în nevoie, lucrul pentru pace și dialogul interreligios, iar aceste principii continuă să aibă o importanță socială deosebită.

O problemă care te pune pe gânduri

Povestea cititorului arată clar că nu este vorba doar de o mică înghețată pentru copii. Este un apel de a reflecta asupra responsabilităților noastre – atât ca indivizi, cât și ca societate. Cât de justificat este faptul că accesul la ceva atât de simplu precum înghețata este legat de bani?

Criticii carității subliniază potențialele probleme, cum ar fi ajutorul selectiv și utilizarea resurselor. Cu toate acestea, o varietate de studii științifice arată că caritatea îmbunătățește nu numai bunăstarea celor care oferă ajutor, ci și a celor care îi sprijină pe cei care au nevoie. Acest lucru este important de luat în considerare, mai ales având în vedere provocările cu care ne confruntăm într-o lume digitală și din ce în ce mai anonimă das-wissen.de.

În cele din urmă, cititorul din Neubrandenburg a transmis o lecție importantă pentru noi toți: caritatea poate fi trăită în multe feluri în viața noastră de zi cu zi. De multe ori gesturile mici fac o mare diferență. Să fim inspirați să acționăm generos și altruist în propriile noastre domenii ale vieții.