Hijacker sau fals? Confuzie despre fetele dispărute din Gartz!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Raportul persoanei dispărute despre copilul răpit în Gartz provoacă entuziasm; Poliția clarifică știrile false și riscurile de securitate.

Vermisstenmeldung über entführtes Kind in Gartz sorgt für Aufregung; Polizei klärt über Fake-News und Sicherheitsrisiken auf.
Raportul persoanei dispărute despre copilul răpit în Gartz provoacă entuziasm; Poliția clarifică știrile false și riscurile de securitate.

Hijacker sau fals? Confuzie despre fetele dispărute din Gartz!

În weekend, o presupusă răpire în Gartz a stârnit multă entuziasm în rândul cetățenilor. Andreas Schwarze, tatăl unei fiice de unsprezece ani, a dat peste un raport despre persoane dispărute pe Facebook, care implica un copil cu părul negru. Anunțul menționa un presupus copil răpit, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul utilizatorilor. Dar ceea ce a citit ca un incident dramatic s-a dovedit a fi o poveste dificil de înțeles la o inspecție mai atentă. Schwarze a considerat că raportul nu este de încredere din cauza formulării sale incomode, după cum relatează Nordkurier.

Anunțul vorbea despre o cameră de supraveghere despre care se spunea că l-ar fi capturat pe făptuitor, dar nu exista o identificare aparentă. Unde ne duce asta? Este o alarmă reînnoită într-un moment în care rapoartele false despre persoane dispărute răsar ca ciupercile. O organizație locală nonprofit a răspândit, de asemenea, vestea, alimentând și mai mult răspândirea potențialului malware. Când astfel de rapoarte circulă, cazurile reale de persoane dispărute sunt trecute în plan secund, ceea ce subminează permanent încrederea în căutarea persoanelor dispărute.

Pericole din rapoartele false

Postul de poliție Uckermark a precizat că cazul „Lena Schneider” nu era cunoscut. Acest lucru subliniază haosul cauzat de rapoartele false despre persoane dispărute. De fapt, a existat un adevărat caz de persoană dispărută pe 10 august 2025, implicând numele Mia. Din fericire, ea a fost găsită nevătămată în aceeași zi. Totuși, incidentul ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru oricine care distribuie informații pe rețelele de socializare fără a verifica veridicitatea acesteia. Asociația non-profit se referă la sfatul Stiftung Warentest: Oricine răspândește astfel de știri riscă să cadă în capcana fraudelor.

După cum notează Poliția, este important să credem doar în apelurile oficiale de căutare de la poliție. Aceste rapoarte sunt supuse unor proceduri stricte și trebuie întotdeauna verificate. Rapoartele neadevărate despre persoane dispărute apar adesea în grupurile de social media, care sunt adesea împărtășite din bună credință pentru a ajuta rudele. Dar tocmai astfel de rapoarte subminează credibilitatea rapoartelor efective de persoane dispărute și creează confuzie în rândul celor care caută.

Dezinformare pe internet

În vremuri de știri false și dezinformare, există o mare incertitudine - și în ceea ce privește informațiile de renume care circulă pe internet. Potrivit Agenției Federale pentru Educație Civică, mulți cetățeni sunt îngrijorați din cauza conținutului înșelător că astfel de rapoarte ar putea influența percepția publicului și chiar rezultatele alegerilor. Încrederea scăzută în mass-media și instituțiile politice agravează această problemă, deoarece mulți oameni sunt mai vulnerabili la știrile false.

Potrivit cercetărilor empirice, știrile false sunt mai puțin răspândite în general, dar sunt consumate de grupuri țintă mai intense. Mesajele manipulative se răspândesc adesea printre indivizi activi din punct de vedere politic, care caută în mod specific informații care să le susțină opiniile. Prin urmare, UE a lansat inițiative precum „UE vs. Disinfo” pentru a contracara răspândirea dezinformarii. Creșterea gradului de conștientizare a publicului și promovarea alfabetizării media sunt mulți pași pentru a consolida încrederea în sursele de renume.