Crima de clan din Saxonia Inferioară: Raidul provoacă voci revoltate!

Crima de clan din Saxonia Inferioară: Raidul provoacă voci revoltate!

În regiunea Frisiei de Est din Saxonia Inferioară, poliția a organizat un raid extins pentru a combate forma crimei organizate cunoscută sub numele de „crimă de clan”. Poliția nu tresează și raportează în mod regulat progresul și provocările acestor investigații. În acest caz concret, au fost vizați mai mulți suspecți din diferite structuri familiale, care sunt considerați potențial incriminați, potrivit declarațiilor lui Thomas Müller, anchetator la poliția din Bremen. Müller subliniază că termenul „crimă de clan” duce la încadrarea oamenilor în funcție de circumstanțele lor familiale, fără a fi luate în considerare infracțiunile individuale. Nume de familie precum „Müller” în special ar putea fi stigmatizate, ceea ce a condus la o dezbatere socială cu privire la definiția și utilizarea termenului.

Definiția Ministerului de Interne din Saxonia Inferioară descrie clanurile ca grupuri criminale care sunt legate prin legături de familie și origini etnice comune. Cu toate acestea, această opinie s-a întâlnit cu numeroși critici care preferă în schimb termenii „crimă organizată” sau „bandă criminală” pentru a surprinde complexitatea problemei. Rapoartele NDR că dincolo de investigație, aspecte sociale precum discriminarea și stereotipurile joacă și ele un rol.

Pericolele crimei de clan

Fenomenul crimei de clan nu este o problemă doar pentru Saxonia Inferioară. Ministrul de Interne Herbert Reul din Renania de Nord-Westfalia a lansat deja un raid pentru viața de noapte pentru a descoperi legăturile dintre clanuri și scena bouncerului. Declarațiile sale arată clar că ordinea socială este amenințată de această crimă. Spectrul variază de la certuri în masă până la furturi de bijuterii și jaf, ceea ce subliniază focalizarea luptei împotriva crimei de clan. Deutschlandfunk a informat că Renania de Nord-Westfalia și Berlinul joacă, de asemenea, un rol important în măsurile concentrate pentru a reduce criminalitatea clanului.

Lista crimelor atribuite crimelor de clan este lungă și include, de exemplu, incidente precum furtul unei monede de aur de la Muzeul Bode din Berlin. Potrivit unei analize a lui Mahmoud Jaraba, astfel de incidente sunt adesea rezultatul criminalității familiale care este foarte organizată și are o structură care depășește cu mult criminalitatea individuală. Jaraba critică termenul „clan” ca fiind înșelător și susține că aceste familii mari nu sunt grupuri omogene, ceea ce face și mai dificilă combaterea criminalității. Potrivit Deutsche Welle Statisticile arată că un mic procent din toate crimele sunt direct legate de clanuri, alimentează și mai mult dezbaterea actuală despre stigmatizarea grupurilor etnice.

Dilema investigației

Strategia poliției, denumită adesea „politica a 1.000 de înțepături de ace”, își propune să efectueze controale regulate în numeroase domenii, cum ar fi barurile cu narghilea sau întreprinderile independente. Autoritățile de poliție au înființat așa-numitele „steaguri de clan” și le folosesc pentru a clasifica suspecții, dar acest lucru este întâmpinat în mod repetat cu critici puternice. Reprezentanții politici subliniază că se aplică doar legea statului și nu cea a clanului, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea și eficacitatea măsurilor.

În ciuda provocărilor actuale în lupta împotriva criminalității clanurilor, rămâne clar că majoritatea membrilor acestor familii nu doresc nimic de-a face cu criminalitatea și, în schimb, doresc o luptă eficientă împotriva criminalității. Dezbaterea despre cursul corect de acțiune continuă, pe măsură ce poliția își ajustează cursul cu abordări de perspectivă și luând în considerare noile perspective societale.