Colorat în loc de maro: Hamelin solicită o politică umană a refugiaților!
Vineri după-amiază, 26 septembrie 2025, la Hameln a avut loc un miting pentru politica umană a refugiaților și diversitate.

Colorat în loc de maro: Hamelin solicită o politică umană a refugiaților!
Vineri după-amiază, pe terasa casei de nunți din Hameln a avut loc un miting emoționant sub deviza „Fierbem de furie”. Aproximativ 60 de participanți s-au reunit pentru a susține o politică umană privind refugiații, continuarea salvării pe mare și o societate diversă. Evenimentul a fost organizat de o alianță largă de organizații, inclusiv Seebrücke, Bunt Statt braun, For Future Alliance, Queere Netzwerk Weserbergland, Omas gegen Rechts, Amnesty International, Infolädchen Coppenbrügge și Deister Antifa. Aceste grupuri subliniază nevoia de a-i primi pe cei care caută protecție - o datorie umanitară, morală și legală care este contestată în mod constant în lumea de astăzi.
După cum se poate vedea din rapoartele lui Dewezet După cum se vede, mitingul a început la ora 16:30. cu discursuri puternice, inclusiv ale pastorului Christoph Vetter și organizatorului Sascha Schröder. Acesta din urmă a vorbit cu pasiune despre diversitate și drepturile omului, admițând că mobilizarea pentru eveniment nu a fost atât de reușită pe cât se spera. Aceasta arată că lupta pentru tratamentul uman al refugiaților este departe de a fi câștigată.
Schimbările climatice ca cauză a zborului
O temă centrală a mitingului a fost legătura dintre schimbările climatice și migrație. Această problemă devine din ce în ce mai importantă, în special având în vedere soarta statelor insulare precum Tuvalu. Potrivit informațiilor de la Agenția Federală pentru Educație Civică Tuvalu este considerată una dintre primele țări care ar putea deveni nelocuitoare din cauza schimbărilor climatice. Creșterea nivelului mării și creșterea fenomenelor meteorologice extreme reprezintă provocări masive pentru populația de aproximativ 10.000 de oameni, deoarece regiunile de coastă sunt inundate în mod regulat și, prin urmare, mijloacele de trai sunt amenințate.
Această situație ridică nu numai întrebări juridice, ci și morale. Schimbările climatice fac necesară extinderea definiției refugiaților. Potrivit Ajutorul ONU pentru refugiați Au fost deja dezvoltate cadre juridice precum Convenția OUA și Declarația de la Cartagena care recunosc, de asemenea, ca refugiați persoanele care fug de schimbările climatice sau de dezastrele naturale. Aceste evoluții arată că este timpul să intensificăm discuția despre responsabilitatea politicii climatice și să găsim soluții corecte.
Provocări și perspective
Dar nu doar insulele din Pacific sunt afectate. Există milioane de oameni din întreaga lume care sunt strămutați din casele lor din cauza dezastrelor naturale și a schimbărilor legate de climă. Statisticile arată că un total de 45,8 milioane de persoane au trebuit să fie relocate din cauza „deplasării în urma dezastrelor” în 2024. Chiar dacă Germania însăși a fost afectată de un dezastru devastator de inundații în 2021, dezbaterea despre migrația legată de climă arată că nu au fost încă luate măsuri concrete pentru a sprijini aceste persoane la nivel național sau european.
Devine din ce în ce clar că schimbările climatice nu sunt doar o criză de mediu, ci și o problemă socio-politică care necesită o abordare durabilă și echitabilă a migranților. Atractia participanților la Hameln a fost inconfundabil: viitorul aparține unei societăți diverse, incluzive, care acordă fiecăruia dreptul la viață. Rămâne de sperat că vocile care solicită drepturile omului și protecția refugiaților vor fi auzite mai clar și se vor lua măsurile politice necesare.