Suche
Mein Konto
Reforma și mass-media: cum tipărirea și rețelele sociale schimbă lumea
Pe 31 octombrie 2025, experții din Hameln au discutat despre revoluțiile media din tipar și rețelele sociale, influența acestora asupra societății și bisericii.
Reforma și mass-media: cum tipărirea și rețelele sociale schimbă lumea
Vinerea trecută, în Biserica Martin Luther din Hameln a avut loc o recepție interesantă a Reformei, care a atras mulți cetățeni interesați. Superintendentul Dr. Stephan Vasel a deschis evenimentul cu o privire asupra schimbărilor profunde pe care tipărirea și rețelele sociale le produc în societatea noastră. Vasel a subliniat cât de crucială a fost tipografia pentru mișcarea educațională și pentru difuzarea textelor Reformei. Între 1454 și 1500, au fost tipărite 12 milioane de cărți impresionante, provocând o adevărată revoluție mediatică. Dar a existat și o latură întunecată: tiparnița a inaugurat una dintre cele mai brutale faze din istorie, care s-a manifestat prin persecuția sistematică a vrăjitoarelor, alimentată în mare măsură de lucrări precum „Hexenhammer” de Heinrich Kramer de la sfârșitul anilor 1480.
Cartea în sine, după cum știm acum, a devenit un factor cheie în vânătoarea de vrăjitoare organizată care a persecutat în jur de 90.000 de oameni între 1450 și 1750 și a costat viețile a aproximativ 45.000 de oameni. Un studiu al Institutului Santa Fe arată că tiparnița a crescut foarte mult intensitatea și răspândirea acestor persecuții. Valul brusc și brutal de vânătoare de vrăjitoare a fost mult mai pronunțat în această perioadă decât în secolele precedente, iar manualul Malleus maleficarum a oferit instrucțiuni clare despre vânătoarea de vrăjitoare.
Provocarea rețelelor sociale
În cadrul evenimentului, pastorul Anne Mirjam Walter a vorbit despre relevanța bisericii pentru generațiile tinere cu vârste cuprinse între 14 și 45 de ani. Ea și-a bazat argumentele pe un studiu actual EKD și a prezentat proiectul digital „BASIS:KIRCHE”, care include rapoarte pe YouTube. Una dintre cele mai mari provocări este că spectatorii fac adesea clic departe de subiectele religioase, un fenomen condus de algoritmii de social media. Soluția ar putea consta în plasarea subtilă a unor mesaje precum „iubeste-ți aproapele” pentru a capta interesul publicului țintă tânăr.
Un alt aspect al recepției a fost discuția despre rolul inteligenței artificiale în managementul comunității. A fost subliniată importanța luării de măsuri active împotriva comentariilor de ură. Editorul-șef Dewezet, Thomas Thimm, a subliniat că 2007 a marcat un punct de cotitură în peisajul media odată cu introducerea iPhone-ului. Cu toate acestea, mass-media se confruntă astăzi cu noi provocări: falsurile AI reprezintă amenințări, cum ar fi știri false sau voci care trebuie luate în serios.
Critica rețelelor sociale
O parte esențială a discuției a fost cum să se ocupe de discursul instigator la ură, unde Thimm a sugerat regândirea funcțiilor de comentariu. Acest lucru ar putea duce la companiile de tehnologie să controleze puternic platformele și să impună sancțiuni. Apelul la critica surselor a fost un mesaj central în discursul lui Thimm, în care acesta a susținut că încrederea în jurnaliştii pregătiți rămâne crucială - la urma urmei, „mediul nu este același lucru cu jurnalismul”. Evenimentul a interesat multă lume, iar vizitatorii au făcut schimb de idei cu entuziasm despre subiectele abordate la mesele de bar, pentru că aici depinde mult de noi: Cum ne modelăm lumea media astăzi și în viitor?