Bremerhaven: Cercetătorii dezvăluie un nou adevăr despre Arctica!

Bremerhaven: Cercetătorii dezvăluie un nou adevăr despre Arctica!

Discuția despre schimbările din Arctica primește o gură de aer proaspăt cu un nou studiu de la Bremerhaven. Cercetătorii de la Institutul Alfred Wegener (AWI) au respins o presupunere de mult timp: nu a existat un platou de gheață masiv și continuu în Arctica în timpul celor mai reci epoci de gheață, așa cum mulți au considerat de la sine înțeles. Această descoperire ar putea avea implicații de anvergură pentru înțelegerea noastră a climei trecute și viitoare.

De ani de zile s-a dezbătut dacă în Arctica s-a format un strat gros de gheață, pe care mulți îl considerau solid. Echipa AWI a examinat miezurile de sedimente din Oceanul Arctic și Podișul Yermak și a constatat că Arctica nu a fost complet acoperită de gheață, chiar și în perioadele extrem de reci din ultimii 750.000 de ani. În schimb, datele arată că au existat schimbări sezoniere în gheața de mare și existența continuă a apelor deschise, care a fost crucială pentru viața marină.

Metodologia științifică

Cercetătorii au folosit modele ale sistemului Pământului de înaltă rezoluție pentru a simula condițiile climatice în timpul a două perioade reci care au avut loc acum aproximativ 21.000 și 140.000 de ani. Aceste modele au confirmat rezultatele analizelor sedimentelor arătând că apa caldă a Atlanticului se scurge în Arctica chiar și în condiții extreme. Această apă caldă a împiedicat părți ale oceanului să înghețe complet. Deci gheața nu era deloc statică; se mișca dinamic odată cu anotimpurile, formând crăpături și spații deschise care permiteau luminii să pătrundă în apă și făceau astfel posibilă viața.

Jochen Knies, autorul principal al studiului, a explicat că, deși rafturile de gheață s-ar fi putut forma la nivel local pentru o perioadă scurtă de timp, nu a existat niciodată o platformă uriașă de gheață care să acopere totul timp de mii de ani. În urmă cu aproximativ 650.000 de ani, activitățile biologice din sedimente au scăzut, ceea ce poate fi văzut ca dovada unui eveniment temporar.

Perspectivele viitoare și provocările actuale

Noile descoperiri sunt de interes nu numai pentru istorici. Ele ajută, de asemenea, la îmbunătățirea înțelegerii modelelor climatice viitoare. Arctica se încălzește acum de două ori mai repede decât media globală; un fapt care face ca înțelegerea răspunsurilor anterioare la perioadele reci și calde să fie urgent necesară pentru a prezice mai bine cum se va dezvolta regiunea în viitor.

O prognoză recentă de la Universitatea din Colorado sugerează că Arctica ar putea fi practic fără gheață în următorii ani. Observațiile satelitare arată că a existat o scădere semnificativă a gheții arctice din 1978. Prin urmare, prima zi fără gheață ar putea avea loc cu mai mult de zece ani mai devreme decât se presupunea anterior. Aceste evoluții se datorează influenței umane și transportului de căldură atmosferic și oceanic.

Pe scurt, se poate spune că cercetarea în Arctica este într-o stare de flux. Noile descoperiri de la Bremerhaven nu sunt doar o lovitură pentru vechile mituri, ci oferă și indicii importante pentru tot ceea ce urmează în legătură cu schimbările climatice în următorii ani și decenii. Dinamica și schimbările gheții marine, precum și schimbările în ecosistemele marine ridică provocări serioase - nu numai pentru floră și faună, ci și pentru locuitorii de pe coastă, care se confruntă cu noi riscuri.

Pentru mai multe informații și detalii despre acest studiu revoluționar, puteți citi articolul de la T Online precum și comunicatul de presă de la AWI citire. În plus, puteți găsi previziuni interesante despre viitorul Arcticii în analiza Cercetare și predare.