Elveția face forță pentru pace: se cere întoarcerea armenilor din Nagorno-Karabah!

Elveția face forță pentru pace: se cere întoarcerea armenilor din Nagorno-Karabah!

Într-un pas semnificativ către soluționarea conflictului de lungă durată dintre Armenia și Azerbaidjan, a fost semnat astăzi un tratat de pace inițiat la Casa Albă. Christian Solidarity International (CSI) a fost mulțumit de acest progres și solicită acum implementarea inițiativei de pace a Elveției pentru regiunea Nagorno-Karabah. Acordul a fost semnat de premierul armean Nikol Pashinyan și de președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev și marchează un punct de cotitură în relațiile tensionate ale celor două țări. CSI salută cu căldură acest acord, care a apărut ca urmare a eforturilor diplomatice intense sub auspiciile președintelui american Donald Trump. Dr. John Eibner, președintele CSI, l-a felicitat pe Trump pentru succesul său în mediere.

Peste 120.000 de armeni strămuți așteaptă de urgență întoarcerea în patria lor, iar inițiativa elvețiană solicită ca această întoarcere să fie parte integrantă a unui plan de pace stabil. În același timp, parlamentul elvețian a dat guvernului mandatul de a organiza un forum de pace între Azerbaidjan și reprezentanții poporului din Nagorno-Karabah. Copreședinții Inițiativei Elvețiene de Pace, Stefan Müller-Altermatt și Erich Vontobel, au subliniat că pacea de durată nu poate fi realizată fără întoarcerea armenilor.

Contextul procesului de pace

Întâlnirea de la Casa Albă la care a fost semnat tratatul de pace a reunit nu doar cei doi șefi de stat, ci și un pas strategic semnificativ spre crearea unei noi rute comerciale, „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP). Această rută este menită să ofere Azerbaidjanului acces la exclava sa Nahicevan prin teritoriul armean, iar primele negocieri în acest sens sunt de așteptat să înceapă săptămâna viitoare. Trump a numit acest moment un pas istoric și a subliniat că „în sfârșit au făcut pace”.

Aliyev a numit ziua un pas către „pacea eternă în Caucaz”, în timp ce Pashinyan a numit acordul o „o piatră de hotar semnificativă”. Aceste explicații contrastează cu tensiunile care încă predomină. În ciuda acordului, încă nu există un tratat de pace final între cele două țări, iar situația politică internă a Armeniei rămâne tensionată. Pashinyan este controversat, iar Azerbaidjanul își continuă presiunea asupra Erevanului, inclusiv cerând modificări constituționale.

Răspunsuri și provocări regionale

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan are rădăcini istorice care datează de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Nagorno-Karabah, care aparține Azerbaidjanului conform dreptului internațional, a fost controlat de etnicii armeni până în toamna anului 2023. După ce Azerbaidjanul l-a recucerit, peste 100.000 de oameni au fugit din regiune. Azerbaidjanul se poate baza pe superioritatea militară și pe sprijinul exporturilor de petrol și gaze, precum și din Turcia și Rusia.

Perspectiva noii rute a coridorului a fost mult timp controversată, dar noul acord are ca scop promovarea comerțului fără conflicte în regiune. Această mișcare este văzută și ca o încercare a SUA de a-și consolida influența geopolitică, în timp ce Rusia, fosta putere protectoare a Armeniei, vede acordul ca pe o înfrângere strategică. Iranul își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele impacturi teritoriale. Luarea de ostatici rămâne o altă problemă majoră, deoarece câteva zeci de prizonieri armeni rămân închiși în Azerbaidjan.

Pe scurt, rămâne de văzut cum evoluțiile politice din următoarele săptămâni și luni vor afecta pacea în regiune. Cu un accent clar pe procesul de întoarcere a armenilor strămutați și pe stabilitatea păcii, rămân multe de făcut. După cum subliniază CSI, pacea stabilă și dezvoltarea pozitivă pot fi atinse numai dacă se iau măsuri concrete.

Mai multe detalii pe această temă găsiți în rapoartele de la Portal de presă şi SRF.