Elveția lansează o inițiativă de pace pentru întoarcerea armenilor din Karabakh

Elveția lansează o inițiativă de pace pentru întoarcerea armenilor din Karabakh

Ce se întâmplă în Caucazul de Sud? Această întrebare nu afectează în prezent doar politica și diplomația, ci și numeroși oameni care au fugit din regiune și ar dori să se întoarcă. În prezent, în Elveția se fac eforturi pentru a înființa un forum de pace pentru armenii din Nagorno-Karabah strămuți de Azerbaidjan. Acest lucru a fost inițiat de diverși parlamentari elvețieni, iar sprijinul pentru inițiativă este în creștere, după cum relatează presseportal.ch.

Consilierul național Erich Vontobel (EDU, ZH) a cerut guvernului federal să își asume un rol mai activ în crearea unui forum internațional pentru pace. Scopul: promovarea unui dialog deschis între Azerbaidjan și reprezentanții celor aproximativ 100.000 de armeni din Karabakh strămuți. În acest context, Vontobel a avertizat că Elveția, în calitate de stat depozitar al Convențiilor de la Geneva, nu poate sta cu mâinile în brațe. Consiliul Federal, pe de altă parte, este criticat de Coalition Suisse Internationale (CSI) pentru „semnalele descurajate” cu privire la punerea în aplicare a mandatelor parlamentare.

Forumul pentru pace: O rază de speranță pentru renani?

Înființarea comitetului „Inițiativa Elvețiană de Pace pentru Nagorno-Karabah” la sfârșitul lunii mai 2025 de către 19 membri ai Consiliului Național și ai Consiliului de State a fost văzută ca un pas important pentru promovarea întoarcerii populației strămutate. Directorul general al CSI, Simon Brechbühl, subliniază că expulzarea armenilor creștini nu este doar o chestiune umanitară, ci și o chestiune de drept internațional. Problema returnării este o preocupare cheie nu numai pentru cei afectați de conflict, ci și pentru întreaga comunitate internațională.

Sprijinul pentru Forumul Păcii transcende taberele politice. De exemplu, consilierul național Nicolas Walder (Verzi, GE) a susținut moțiunea, care trebuie depusă pe 19 septembrie 2024, și s-a referit la prietenia cu populația armeană. În plus, președintele federal Viola Amherd a subliniat necesitatea de a proteja drepturile returnaților în conformitate cu dreptul internațional, ceea ce subliniază și mai mult apelurile urgente pentru participarea activă a Elveției la negocieri.

Statu quo și perspective

Până acum, Azerbaidjanul nu și-a arătat dorința de a coopera cu revenirea armenilor din Nagorno-Karabah. Brechbühl avertizează asupra unei posibile escalade în cazul în care aceasta nu este luată în considerare. Expulzarea a 120.000 de armeni din Karabakh în toamna anului 2023 este văzută pe scară largă ca o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar. Cu toate acestea, majoritatea voturilor din Consiliul Național arată că există o voință în politica elvețiană de a-și asuma responsabilitatea și de a se concentra pe pace și dialog.

Conflictul din Caucaz, ale cărui rădăcini se află în politica naționalității sovietice și demarcarea arbitrară a granițelor, arată eșecul organizațiilor internaționale de a acționa în timp util. Tocmai acesta este ceea ce face ca actuala inițiativă pentru Caucazul de Sud să fie cu atât mai importantă. Dacă Elveția creează un forum, acesta ar putea fi un prim pas către o soluție pașnică care să țină cont de nevoile repatriaților. Voința politică și dialogul pot construi în cele din urmă punți care să permită întoarcerea și pacea. Rămâne de văzut cum se vor desfășura aceste evoluții.