Delmenhorst refuză subvenția: Memorialul Wehnen în criză!
Delmenhorst refuză un grant de 5.000 de euro pentru memorialul Wehnen, care comemorează victimele naziste. Discuția despre finanțare rămâne deschisă.

Delmenhorst refuză subvenția: Memorialul Wehnen în criză!
În Delmenhorst, respingerea unei cereri de finanțare pentru memorialul Wehnen provoacă o mare neînțelegere și îngrijorare. În locul celor 5.000 de euro promis, care au fost puși la dispoziție inițial pentru 2024, subvenția nu a fost primită din cauza unei erori administrative. Ingo Harms, membru al grupului memorial, și-a exprimat iritația față de decizia Comitetului Finanțe și Economic, care nu a aprobat cererea din partea SPD și a grupului consiliului Lista Delmenhorster/The Left. Harms consideră că justificarea este inadecvată și subliniază că proiectul proiectului a fost deja validat de comisia științifică a Fundației Memoriale din Saxonia Inferioară. Acest lucru a fost raportat și de Weser-Kurier.
Memorialul Wehnen, care se află pe locul fostului sanatoriu și azil de bătrâni, comemorează crimele de foame îngrozitoare care au fost comise împotriva persoanelor bolnave mintal în timpul erei național-socialiste. În perioada anilor 1930 încoace, numărul deceselor în clinica de lângă Bad Zwischenahn s-a dublat, rezultând un total șocant de cel puțin 1.500 de decese. Acest lucru a fost documentat în memorial timp de 21 de ani și a fost rezultatul cercetării dedicate a istoricului Ingo Harms, care a descoperit conexiunile încă de la sfârșitul anilor 1990. Memorialul se desfășoară în prezent pe bază de voluntariat, dar are o capacitate limitată și nu are personal profesionist, ceea ce îngreunează și mai mult situația.
Situație financiară dificilă
Soluția la problemele de spațiu ar putea fi un complex de clădiri mai mare pentru Clinica Karl Jaspers. Cu toate acestea, sunt necesari 740.000 de euro impresionante pentru renovarea și reproiectarea expoziției. Fundația Memoriale din Saxonia Inferioară a anunțat că va acoperi jumătate din costuri, dar fondurile rămase trebuie strânse de municipalități. O cerere corespunzătoare de 370.000 de euro a fost depusă la asociația districtuală Oldenburg, care a creat unele obstacole în ceea ce privește responsabilitatea, deoarece toate cele nouă orașe și raioane trebuie să fie de acord. În timp ce orașul Oldenburg contribuie cu 9.000 de euro anual, Delmenhorst a fost nevoit să retragă cei 5.000 de euro promis. Această evoluție a complicat și mai mult situația pentru grupul memorial.
Harms critică actuala lipsă de acord între primării și cere ca toți cei implicați să revină la masă pentru a reglementa clar obligațiile financiare. Grupul de lucru pentru cercetare privind eutanasia a cerut, de asemenea, actorilor relevanți să își asume responsabilitatea. Analiza istorică a rolului Asociației Districtului Oldenburg (BVO) în perioada nazistă este criticată ca fiind insuficientă; Cu toate acestea, BVO se consideră responsabil, dar nu poate lua nicio decizie concretă. Experiențele din această situație financiară incertă arată cât de importantă este o declarație clară și un sprijin la nivel local pentru a putea continua să funcționeze și să extindă memorialul.
Schimbarea culturii amintirii
Problemele din Delmenhorst reflectă un fenomen mai amplu în cultura germană a amintirii. Un studiu realizat de „Multidimensional Remembrance Monitor” (MEMO) arată că mulți germani cred că sunt bine informați despre național-socialism, dar au lacune mari în cunoștințele lor, de exemplu despre anumite grupuri de victime. 90% resping comparațiile dintre suferința din timpul pandemiei corona și suferința din timpul erei naziste, ceea ce indică cât de dificil și complex este încă subiectul. Confruntarea cu trecutul nazist rămâne foarte relevantă, mai ales în vremurile în care se dezvoltă noi forme de comunicare istorică, cum ar fi accesul digital și formatele interactive care atrag în special tinerii.
Provocările cu care se confruntă Memorialul Wehnen ilustrează cât de prețioasă și necesară este memoria victimelor erei naziste. Fără fonduri și sprijin suficiente, munca valoroasă care se face aici ar putea fi în pericol. Este timpul ca atât comunitățile, cât și societatea în general să-și asume responsabilitatea de a păstra această parte importantă a istoriei noastre.