Salvare aeriană în Greifswald: Așa luptă salvatorii împotriva cicatricilor mentale!
Aflați cum lucrează salvatorii din Greifswald cu operațiunile traumatice și ce rol joacă sănătatea mintală.

Salvare aeriană în Greifswald: Așa luptă salvatorii împotriva cicatricilor mentale!
În orașul liniștit de coastă Greifswald nu există doar plaje fantastice, ci și povești complexe ale salvatorilor care își depășesc limitele în fiecare zi. Pilotul de elicopter Ehling ilustrează acest lucru cu fotografii impresionante ale locației sale: pe plajă, pe o pajiște și pe stânci. Aceste imagini nu doar simbolizează „dratismul pilot”, dar sunt și un fel de mecanism de adaptare. Într-un articol din Die Zeit, devine clar că astfel de imagini sunt necesare pentru a procesa amintirile adesea stresante ale operațiunilor, cum ar fi experiențele tragice cu înotătorii înecați sau șoferii grav răniți.
O misiune în care Ehling și echipa sa au ajuns primii la fața locului, unde doi adolescenți și-au luat viața, a fost deosebit de stresantă. Pentru a face față acestor experiențe, Ehling se retrage adesea în Marea Baltică, se uită la mare și își sună părinții la telefon. Mai presus de toate, sunetele liniștite de soul și blues îi aduc pace și liniște după o zi zgomotoasă la serviciu. După schimburi mai liniștite, uneori pot apărea sunete rock mai puternice. Aceste metode fac parte din adaptarea personală, dar oamenii de știință lucrează, de asemenea, intens la soluții.
Abordări științifice ale managementului traumei
Un studiu actual al prof. dr. Saskia Eschenbacher de la Universitatea Akkon arată cât de importante sunt discuțiile ulterioare pentru salvatori. În articolul ei „Getting it off your soul: transformative conversations for processing traumatic experiences” este subliniată importanța reflecțiilor emoționale în cadrul debriefing-urilor misiunii. Aceste „conversații transformatoare” nu numai că îi ajută pe cei care răspund la urgențe să proceseze cognitiv experiențele traumatice, dar oferă și oportunitatea de a reduce stresul emoțional. Potrivit Akkon Hochschule, scopul acestor abordări de cercetare este de a înțelege mai bine stresul din serviciile de urgență și de a le putea transforma în oportunități valoroase de învățare.
Studiul recomandă ca organizațiile de urgență și salvare să creeze structuri de sprijin și să întrebe în mod activ angajații despre nevoile lor. Tema sănătății mintale devine din ce în ce mai importantă, mai ales în locurile de muncă care sunt caracterizate de niveluri ridicate de stres.
Sănătatea mintală în serviciile de urgență
O problemă în creștere se reflectă și în cifre: potrivit Deutsche Depressionshilfe, unul din cinci germani va suferi de depresie la un moment dat în viața lor, ceea ce este deosebit de important pentru angajații serviciilor de urgență. Acești oameni sunt adesea expuși unui risc crescut din cauza factorilor de stres psihofiziologic ridicat. În plus, ratele de sinucidere pentru bărbați sunt de trei ori mai mari decât pentru femei, evidențiind tabuul din jurul bolii mintale.
Inițiativa RUPERT își propune să conștientizeze sănătatea mintală în serviciile de urgență. O ofertă online anonimă are scopul de a încuraja angajații afectați să vorbească despre stresul lor și să caute sprijin. Platforma, care poate fi găsită pe site-ul www.rupert-community.de, oferă informații și oportunitatea unui schimb anonim cu colegii. Scopul este de a ajuta cei afectați să își asume responsabilitatea pentru sănătatea lor.
Rezultatele inițiale ale studiului RUPERT arată că intervențiile timpurii și o mai bună conștientizare a stresului psihologic sunt cruciale pentru a promova calitatea vieții și sănătatea lucrătorilor de urgență. Prin urmare, implementarea unor astfel de oferte de sprijin ar putea reprezenta un pas important pentru bunăstarea acelor persoane care se află adesea în umbra operațiunilor lor.