Salvarea maurului în parlamentul statului: izbucnește disputa privind protecția climei și utilizarea pădurilor

Salvarea maurului în parlamentul statului: izbucnește disputa privind protecția climei și utilizarea pădurilor

Reumidificarea mlaștinilor din Mecklenburg-Pomerania de Vest: un subiect care a dominat agenda politică de ani de zile și este deosebit de important pentru protecția climei. Aceste zone umede nu sunt doar habitate fascinante, ci și esențiale atunci când vine vorba de stocarea carbonului și reglarea aprovizionării cu apă. Potrivit acesteia Curierul de Nord Există aproximativ 285.000 de hectare de mlaștină în Mecklenburg-Pomerania de Vest, dintre care aproximativ 82.000 de hectare sunt zone de mlaștină forestiere.

Cu toate acestea, starea acestor turbării este alarmantă: 63% sunt drenate moderat până la puternic și, prin urmare, sunt slăbite din punct de vedere ecologic. Mlaștinile drenate eliberează gaze dăunătoare climei - se estimează că 6,2 milioane de tone de echivalent dioxid de carbon sunt emise din aceste zone în fiecare an. Aceste emisii sunt cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră din stat, după cum afirmă guvernul statului în raportul său Politica de mediu determină.

Cereri și provocări politice

Cu toate acestea, proprietarii de păduri sunt sceptici cu privire la procesul de reînnoire. Ei se tem de probleme legale, deoarece reumidificarea ar putea fi clasificată ca transformare a pădurilor. Aceasta înseamnă că ar trebui să obțină permise și să plătească despăgubiri. Din acest motiv, SPD și Stânga din parlamentul statului cer o reglementare legală clară care să prevadă că reumidificarea planificată profesional nu este considerată reconversie a pădurilor.

Scopul principal aici este acela de a crea o soluție sigură din punct de vedere juridic pentru proprietarii de păduri, pentru a promova renaturarea mlaștinilor forestiere. Grupul parlamentar SPD propune, de asemenea, opțiuni suplimentare de stimulare prin eco-conturi, eco-puncte și MoorFutures pentru a accelera procesul.

Progresul și obiectivele climatice

În ciuda aspectelor politice, progresul în reumidificare rămâne cu mult în urma obiectivelor prezentate. Auditul de Stat critică faptul că doar 30% din ținta de reumidificare a fost atinsă: în loc de cele 49.000 de hectare vizate, doar 15.000 de hectare au fost renaturate între 2010 și 2020. Verzii Alianței descriu aceste rezultate ca un semnal de alarmă și evidențiază provocările cu care se confruntă guvernul statului.

Cererea de progres devine cu atât mai urgentă având în vedere obiectivele de neutralitate climatică ale guvernului de stat până în 2040. Progresele timpurii în ceea ce privește reumidificarea nu sunt așteptate până în 2030, ceea ce pune în pericol atingerea acestor obiective.

Rolul guvernului federal

Criticile și provocările din Mecklenburg-Pomerania de Vest fac parte dintr-o inițiativă mai amplă care este condusă de Legea federală pentru protecția climei și Strategia națională de protecție a mâlilor, care a fost adoptată în 2022. Scopul la nivel național este de a reduce emisiile din turbării cu cinci milioane de tone de echivalent CO2 anual până în 2030, măsură cheie fiind reumidificarea. Potrivit acesteia Ministerul Federal al Alimentației și Agriculturii Solurile de mlaștină reprezintă aproximativ 8% din suprafața folosită în agricultură din Germania și sunt responsabile pentru aproximativ 7,5% din emisiile de gaze cu efect de seră din Germania.

Pentru implementarea acestor măsuri este estimată o cerință de finanțare de aproximativ 300 de milioane de euro pe an. Sunt necesare abordări creative, precum bonificarea prin hârtii de mlaștină sau promovarea paludiculturii, în care zonele de mlaștină umede sunt folosite pentru agricultură. Drumul către renaturare este lung, dar importanța mlaștinilor pentru protecția climei nu poate fi supraestimată. Timpul se scurge și rămâne interesant să vedem ce soluții va prezenta în cele din urmă guvernul statului atât pentru a promova protecția climei, cât și pentru a proteja interesele proprietarilor de păduri.