Litigiu privind evacuarea: persoanele fără adăpost din Saint-Maurice au rămas neajutorate

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

La 1 decembrie 2025, o tabără de fără adăpost din Saint-Maurice a fost evacuată, ceea ce a dus la indignare în rândul autorităților și a celor afectați.

Am 1.12.2025 wurde ein Obdachlosen-Camp am Saint-Maurice geräumt, was zu Empörung bei Behörden und Betroffenen führte.
La 1 decembrie 2025, o tabără de fără adăpost din Saint-Maurice a fost evacuată, ceea ce a dus la indignare în rândul autorităților și a celor afectați.

Litigiu privind evacuarea: persoanele fără adăpost din Saint-Maurice au rămas neajutorate

O situație îngrijorătoare s-a dezvoltat în jurul malurilor râului St. Maurice, lângă Amphithéâtre Cogeco. Tare Le Nouvelliste Autoritățile au intervenit agresiv vineri și au scos bunurile personale ale locuitorilor fără adăpost cu un excavator. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că orașul a tolerat anterior camparea și, mai recent, a subliniat siguranța rezidenților din apropiere. Primarul din Trois-Rivières, Jean-François Aubin, și-a exprimat sâmbătă indignarea față de această evacuare neanunțată, clarificând că nici centrul local Le Havre, nici CIUSSS nu au fost informați despre aceasta.

În ședința de luni, Aubin a explicat că scopul inițial a fost doar „curățarea deșeurilor”, adăugând că nu există niciun plan de îndepărtare a corturilor și a obiectelor personale. Pierderea obiectelor personale, cum ar fi portofelul unui rezident, a provocat stres emoțional pentru cei afectați, ceea ce adaugă stres suplimentar acestei situații particulare de viață. Geneviève Moreau-Blier, directorul Centrului Le Havre, a confirmat șocul celor implicați la această acțiune necoordonată.

Consecințele lipsei de locuințe

Situația din jurul persoanelor fără adăpost nu este doar un subiect fierbinte la nivel local. Cum Radio Canada Raportat, imaginea din Montreal este la fel de sumbră: peste 800 de oameni trăiesc în prezent pe străzi, în tabere de corturi sau în mașinile lor. Mulți dintre acești oameni sunt departe de sistemul social, care le-a înrăutățit semnificativ situația în ultimii doi ani. Service de la diversité et de l'inclusion sociale (SDIS) solicită mai multe cercetări pentru a înțelege impactul evacuărilor, deoarece astfel de acțiuni duc adesea la o pierdere a coeziunii sociale și la creșterea neîncrederii în autorități.

Provocările lipsei de adăpost sunt adânc înrădăcinate în problemele societale. Discuția actuală arată că intoleranța față de campamente promovează stresul psihologic. O serie de studii de la Montreal au evidențiat că abordarea persoanelor fără adăpost necesită nu doar locuințe, ci și o abordare holistică pentru susținerea sănătății mintale. Mulți oameni fără adăpost se luptă cu boli mintale, creând un cerc vicios întărit de stigmatizare și excluziune socială.

O nevoie urgentă de soluții

Problema lipsei de adăpost necesită soluții mai rapide și mai durabile. SDIS recomandă o creștere a numărului de locuri de cazare de urgență necesare, deoarece există doar aproximativ 1.450 de locuri disponibile pentru 4.690 de persoane fără adăpost în Montreal. Cel puțin 57,5 ​​milioane USD au fost bugetați pentru 2024 pentru a sprijini proiectele de cazare de urgență. Acest lucru ar putea ajuta la satisfacerea nevoilor cele mai presante ale celor care trăiesc în circumstanțe din ce în ce mai tensionate.

În plus, studiile internaționale au arătat efectele pozitive ale tratamentelor externe și ale ofertelor de locuințe cu prag scăzut. Prin oferte precum modelele „Housing First”, persoanele fără adăpost nu numai că pot fi plasate în locuri de cazare sigure, ci pot fi conduse și într-o viață mai stabilă, însoțită de forme terapeutice de sprijin. Implementarea unor astfel de modele poate ajuta, de asemenea, la restabilirea participării sociale și la atenuarea bătăliei de încredere împotriva autorităților.

După cum puteți vedea, nu există un răspuns simplu la fenomenul complex al lipsei de adăpost. Este nevoie de un amestec sănătos de măsuri politice, conștientizare socială sporită și oferte concrete de ajutor. Primarul Aubin nu greșește când subliniază că rezolvarea problemelor fără adăpost trebuie să fie o prioritate pentru oraș. Deși mai este un drum lung de parcurs, fiecare pas în direcția corectă este crucial pentru îmbunătățirea vieții celor afectați.

În rezumat, se pare că provocările lipsei de adăpost sunt similare atât în ​​Trois-Rivières, cât și în Montreal. Colaborarea strânsă și procesele de comunicare mai bine coordonate sunt esențiale atât pentru a recunoaște nevoile celor afectați, cât și pentru a concepe soluții eficiente.