Universitatea din Vechta luptă împotriva risipei alimentare în India!

Universitatea din Vechta luptă împotriva risipei alimentare în India!

Risipirea alimentelor este o problemă care ne preocupă pe toți. Abordările inovatoare sunt deosebit de solicitate în perioadele în care durabilitatea și conservarea resurselor sunt foarte importante. Universitatea din Vechta face acum parte dintr-un proiect de cercetare internațională, interdisciplinară, care începe exact în acest punct. Accentul se pune pe reciclarea deșeurilor alimentare în Bengaluru, India. Potrivit Fleischwirtschaft, proiectul este condus de Prof. Dr. Andreas Bürkert de la Universitatea Dr. Nikolaare Schötting de la Universitatea Dr. Kassel. coordonat. Scopul acestei colaborări este de a analiza interacțiunile dintre zonele urbane și cele rurale pentru a găsi soluții mai bune pentru reducerea risipei alimentare.

O privire asupra situației actuale a distrugerii alimentelor în UE arată că multe state membre cercetează de ani de zile măsurarea pierderilor și risipei de alimente. Sunt utilizate diferite metode, cum ar fi utilizarea statisticilor existente și a anchetelor gospodăriilor sau căutarea prin deșeuri. Institutul Thünen a contribuit cu o expertiză valoroasă, în special în platforma Thünen, care a fost lansată de Comisia UE și de toate organizațiile internaționale în care sunt implicate2 state membre. Un cadru uniform pentru definirea și măsurarea risipei alimentare a fost creat în 2018 odată cu revizuirea Directivei-cadru a UE privind deșeurile.

Proiecte UE și obiective de reducere

Un pas important în combaterea risipei de alimente a fost propunerea Comisiei UE de revizuire a Directivei-cadru privind deșeurile în iulie 2023. Aceasta include obiective obligatorii de reducere a deșeurilor la nivel național până în 2030. Planul este de a reduce risipa cu 10% în procesarea și producția de alimente și cu 30% în comerțul cu amănuntul, restaurante și gospodării, ca de [Europarl]. Parlamentul UE a luat o cale mai clară și cere chiar o reducere de cel puțin 20% în procesarea alimentelor și cu 40% în comerțul cu amănuntul și restaurante.

O astfel de abordare este mai mult decât necesară. Cetăţenii adulţi din UE aruncă în medie 173 kg de alimente în fiecare an, o adevărată absurditate. UE intenționează să crească gradul de conștientizare cu privire la așa-numitele fructe și legume „urate” și să pună la dispoziție alimente nevândute, dar încă comestibile, pentru donație. Aceste măsuri ar putea contribui la reducerea semnificativă a cifrelor alarmante din jurul risipei alimentare.

Unde suntem?

Cu toate acestea, persistă provocări în colectarea și compararea datelor privind risipa alimentară. Diferite definiții și metode de măsurare fac dificilă obținerea unei imagini de ansamblu clare. Potrivit Thünen există doar puține informații despre pierderile de alimente în unele state ale UE. O altă captură este că doar cele care sunt clasificate legal drept deșeuri sunt considerate deșeuri alimentare, ceea ce complică și mai mult discuția. Statele membre au fost obligate să măsoare și să raporteze anual risipa de alimente din 2020, dar este suficient acest lucru pentru a lua măsuri eficiente?

Rămâne de văzut dacă măsurile nou introduse vor duce într-adevăr la o reducere vizibilă a risipei alimentare. Dar direcția este corectă și, cu o combinație de cercetare, voință politică și o schimbare în gândirea consumatorilor, am putea face un pas important către un viitor mai durabil.